Migrarea continentelor
Download referat
Total vizualizari: 563
Numar de cuvinte: 386
In timpul Ordovicianului au existat vechi oceane care separau continentele Laurenţia, Baltică, Siberia şi Gondwana.
Sfârşitul Ordovicianului a reprezentat una dintre cele mai reci perioade din istoria Pamântului. Gheaţa acoperea mare parte din regiunea sudică a Gondwanei.
Recifii de corali au apărut pentru prima dată în timpul Silurianului, şi tot acum are loc o remarcabilă evoluţie a peştilor. Este de asemenea prima perioadă în care se conservă cel mai bine formele de viaţă terestre cum ar fi păianjenii şi centipedele, precum şi primele fosile de plante vasculare.
În timpul Devonianului existau trei mase continentale majore: America de Nord şi Europa erau grupate împreună lângă Ecuator, înspre nord se găsea o parte din Siberia actuală iar emisfera sudică era dominată de un continent compus din America de Sud, Africa, Antarctica, India şi Australia.
Are loc închiderea Oceanului Iapetus ce are ca rezultat unirea continentelor Laurenţia şi Baltica. Această coliziune continentală este precedată de obducerea arcurilor insulare marginale care are ca rezultat formarea Munţilor Caledonici din Scandinavia, nordul Marii Britanii şi nordul Munţilor Appalachi. De asemenea tot acum are loc separarea Chinei de Gondwana.
Oceanul Panthalassa ocupa aproape în întregime emisfera nordică. În jurul acestui ocean exista o zonă de subducţie, asemănătoare cu “cercul de foc” ce inconjoară Oceanul Pacific.
Cea mai veche planta vasculara cunoscuta in emisfera nordica este de varsta devoniana. Primele tetrapode sau vertebrate terestre şi-au făcut apariţia precum şi primele artropode terestre care cuprind insectele fără aripi si primele arachnide.
Termenul de "Carbonifer" provine din Anglia şi se referă la depozitele bogate în cărbune care aflorează acolo. Aceste depozite de cărbune se găsesc răspândite în partea de nord a Europei, Asia şi partea central vestică şi estică a Americii de Nord .
Coliziunea care a avut loc la sfârşitul Carboniferului dintre Laurasia şi Gondwana a determinat aparitia centurii muntoase Appalachiene din estul Americii de Nord şi a Munţilor Hercinici din Marea Briatanie. O altă coliziune care a avut loc mai târziu între Siberia si estul Europei a generat Muntii Ural.
Pe la începutul Permianului, mişcarea plăcilor crustale ale Terrei adusese cea mai mare parte a uscatului la un loc, formând un supercontinent cunoscut ca Pangaea.Se întindea de la polul nordic la cel sudic. Cea mai mare parte a restului suprafetei Terrei era acoperită cu apă ce forma un singur ocean, cunoscut ca Panthalassa, cu o mică mare în estul Pangaeei cunoscuta ca Tethys.
Nota referatului: 5.00